“Şcoala cea mai bună este aceea în care înveţi, înainte de toate, CUM să înveţi“. Nicolae Iorga

 Trăim într-o societate informațională, în care știința înseamnă putere (potențială). De fapt, așa după cum spunea Napoleon Hill, “cunoştinţele specializate pavează calea către bogăţii”. Așadar, dacă vrei să ai succes și să fii bogat, trebuie neapărat să devii excelent în ceea ce faci, să fii printre cei mai buni din domeniul tău. Pentru a ajunge “în vârf”, ai nevoie să te specializezi continuu, să înveți și să te autoinstruiesti mereu. Mai exact, trebuie să fii dedicat învățăturii pentru tot restul vieții. Din fericire, în ziua de azi, cunoștințele specializate se găsesc din belșug și se pot obține gratis (în cărțile și revistele din bibliotecile publice) sau la un preț foarte mic (în colegii și universități, sau prin cursuri de specializare – serale sau particulare, cum sunt cursurile prin corespondență). Cu toate acestea, nivelul actual al cunoștințelor și aptitudinilor se perimează într-un ritm mult mai rapid decât oricând înainte. De aceea, trebuie să studiezi continuu în domeniul tău de activitate, să fii mereu la curent cu tot ce e nou și ce mai apare în specializarea ta. Pentru a reuși să “ţii pasul” cu evoluția din domeniul tău, dar mai ales pentru a ajunge și pentru a te menține în topul profesioniștilor din ramura ta de activitate, trebuie să fii foarte eficient în a dobândi noi cunoștințe.

Capacitatea de a învăța cât mai repede, de a înțelege cât mai bine și mai rapid, dar și de a reține cât mai mult timp ceea ce ai învățat, este una dintre abilitățile esențiale ale oricărui om de succes. Școala te învață multe lucruri, dar, din nefericire, nu te învață și cel mai important lucru: “CUM ANUME” să înveți. ARTA de a dobândi noi cunoștințe – de a ți le însuși și de a le “integra” în ansamblul cunoștințelor pe care le posezi deja – este mult mai importantă decât cunoștințele în sine.

În acest articol vom prezenta 3 dintre cele mai importante tehnici de a învăţa mai repede şi mai bine. Înainte de asta însă este foarte important să înțelegem cum funcționează creierul uman.

Creierul vrea lucruri INTERESANTE !
Cercetătorii din domeniul psihologiei educaționale, neurobiologiei și științei cognitive, au descoperit faptul că creierul uman tânjește mereu după noutate – el caută permanent numai lucruri neobișnuite, ciudate, neașteptate, care ies în evidență. Astfel, creierul se ocupă numai cu lucruri interesante și înmagazinează doar informațiile care contează, eliminând și ignorând lucrurile obișnuite, normale, de rutină sau plictisitoare, pe care le întâlnește. Cum reușești totuși să înveți acele lucruri necesare dar care nu te atrag deloc? “Trucul” pentru a reține anumite informații – dar și pentru a te putea concentra, pentru a înțelege mai ușor și mai rapid un material nou, precum și pentru a-l reține timp îndelungat – este acesta: să-ți convingi creierul că aceste informații sunt deosebit de importante, chiar VITALE ! Cum realizezi aceasta? Punându-ți neuronii la treabă ! Adică trebuie să faci anumite lucruri, care să intensifice activitatea creierului tău, lucruri care să-ți activeze neuronii din ambele emisfere cerebrale – lucruri care să te provoace, să te motiveze, să te antreneze, să te inspire să rezolvi probleme, să tragi concluzii și să descoperi noi cunoștințe. Pentru asta ai nevoie de întrebări, exerciții, provocări și activități care să-ți stimuleze creierul.

Creierul este stimulat de emoții, de aceea elementul esențial care sporește atenția (concentrarea), înțelegerea și memorarea, este încărcătura emoțională a materialului studiat. Reții mult mai repede atunci când materialul te face să “simti” ceva. Cu cât sunt mai puternice sentimentele pe care le ai în timp ce înveți, cu atât vei reține mai repede, mai bine și pentru un timp mai îndelungat acele informații. De aceea, se recomandă să incluzi în activitatea ta de învățare lucruri care să te uimească, să te distreze, să te facă curios, să te entuziasmeze sau să-ți creeze orice alt sentiment plăcut – fie chiar și neplăcut, numai să te facă să simți ceva, să nu te lase indiferent.

Să vedem acum care sunt cele mai eficiente 3 metode de învăţare:

1. Învaţă pe altcineva !
Experții din domeniul învățării rapide au descoperit că cea mai eficientă modalitate de a absorbi și de a-ți însuși noi cunoștințe este aceasta: în timp ce înveți, să te gândești cum ai putea “preda” noul material altcuiva. Îți imaginezi că trebuie să explici – cu cuvintele tale – aceste cunoștințe unei alte persoane, care nu știe absolut nimic despre acest subiect. De aceea, e bine ca, imediat după ce afli noi cunoștințe, să le împărtășești celor din jurul tău. Dacă nu ai cui să explici noile informații, atunci trebuie măcar să îți “predai” ție însuți noul material – adică să-ți explici ție însuți ce ai aflat, reformulând textul și explicându-l cu propriile tale cuvinte.

 ATENȚIE: Este important ca, atunci când le explici altora – și chiar și ție însuți – noile cunoștințe, să NU folosești exact cuvintele și formulările din textul inițial (cel pe care trebuie să-l înveți), ci să reformulezi textul cu cuvintele tale. Trebuie neapărat să elimini tonul formal și limbajul academic, dacă vrei să înveți cu adevărat. În schimb, trebuie să folosești un limbaj obișnuit și un ton conversațional, exact așa cum i-ai vorbi unui prieten.

Procedând astfel, câştigi 4 lucruri:

 Te concentrezi mai ușor, mai repede și mai bine – deoarece limbajul obișnuit, folosit într-un stil conversațional, îți captează imediat atenția, tot așa cum o discuție prietenească te atrage mult mai mult decât o prelegere academică. Adevărul este că, atunci când oamenii au impresia că se află într-o conversație, devin dintr-odată atenți, deoarece trebuie să-și urmărească interlocutorul și să intervină în discuție, atunci când e cazul (de ex., când sunt întrebați ceva).
Înțelegi mai bine noile informații – decât dacă te-ai gândi să le înveți și să le folosești doar pentru tine, deoarece efortul depus pentru a reformula cu cuvintele tale textul și de a-l explica pe înțelesul tuturor, îți “pune neuronii la treaba”, îi determină să fie “activi”.
Înveți mult mai rapid. Întrucât înțelegi foarte bine materialul, nu va trebui să mai depui niciun efort pentru a-l memora. Astfel, îl vei învăța în mod natural, noile cunoștințe integrându-se de la sine în structura informațiilor pe care le deții deja.
Memorezi mai mult timp noul material, deoarece concentrarea necesară explicării conținutului, cu propriile tale cuvinte, unei alte persoane, face ca aceste informații să pătrundă adânc în subconștientul tău, unde vor deveni o parte permanentă din memoria ta pe termen lung.
2. Vizualizează informațiile !
Știm cu toții că “o imagine valorează cât o mie de cuvinte”. Cercetătorii din domeniul învățării rapide ne confirmă faptul că imaginile facilitează mult înțelegerea unui text și se memorează mult mai rapid decât cuvintele singure (imaginile îmbunătățesc cu până la 90 % capacitatea de înțelegere și memorare). De aceea, este bine să-ți construiești cât mai multe scheme și diagrame structurate, pe baza noilor cunoștințe pe care trebuie să ți le însușești – scheme care să fie cât mai sugestive (să exprime relațiile, dependențele, incluziunile, etc., dintre noțiuni) și să fie adnotate corect (cuvintele-cheie să fie incluse în schemă, la locurile potrivite), eventual completate cu imagini sugestive.

 3. Pune-ți întrebări !
Trebuie să știi că creierul tău învață și reține cunoștințe numai atunci când lucrează la ele. Acest lucru a fost descoperit și folosit încă din Antichitate, învățații din Grecia Antică utilizau, pentru a-i învăța pe copii, metoda lui Socrate – metodă ce constă în faptul că profesorul nu făcea altceva decât să pună întrebări, concentrând atenția elevilor și determinându-i să găsească răspunsuri. În cazul învățării prin întrebări, elevii nu mai sunt pasivi (nu doar ascultă, plictisiți și pe jumătate adormiți, ce le povestește profesorul), ci sunt implicați activ în desfășurarea lecției – datorită faptului că trebuie să răspundă la întrebări, elevii sunt permanent atenți la lecție. În plus, prin întrebări bine alese, elevii își integrează în mod eficient noile cunoștințe în structura de informații deja dobândite. De aceea, învățarea dirijată de întrebări este una dintre cele mai puternice și mai eficiente metode de învățare cunoscute vreodată. Se recomandă să folosești această metodă în studiul tău, fiind propriul tău profesor – adică fiind atât profesor (îți pui întrebări), cât și elev (răspunzi la ele).

 Se recomandă să nu începi niciodată citirea amănunțită a unui text, fără a avea în gând o serie de întrebări la care dorești să obții răspunsuri. Asta pentru că întrebările îți sugerează scopul materialului și te mențin atent – devii în acest fel un cercetător activ, în loc de un pasiv rasfoitor de cărți. Întrebările trebuie să ți le formulezi încă din timpul răsfoirii preliminare a cărții. Titlurile și subtitlurile paragrafelor sugerează mereu întrebări. Se recomandă să-ți formulezi întrebări mai ales când te uiți la primul și la ultimul paragraf.

E bine să-ți formezi deprinderea de citire interogativă. Adică, trebuie să te întrebi mereu, în timp ce citești: “Care este ideea principală din acest capitol/paragraf/alineat?”, “Am mai întâlnit cumva aceste noțiuni? Ce știu deja despre ele?”, “Unde sunt faptele care să sprijine aceste afirmații?”, “Pot oare să mă înșel în privința a ceea ce credeam că știu despre această problemă?”, “Ce înseamnă asta?”. Deseori, chiar autorul pune câteva întrebări la începutul sau la sfârșitul capitolului. Întrebări de felul “Cum?”, “Cine?”, “Unde?”, “Când?”, “De ce?”, “Ei și?”, ar trebui să nu-ți lipsească din minte atunci când citești. Și, pe măsură ce răspunzi la întrebări, fii pregătit să formulezi altele !